Legislație facturi

TVA LA ÎNCASARE

Începând cu 1 ianuarie 2013, anumiți contribuabili vor emite facturi cu plata TVA-ului la încasarea facturii și nu la emiterea ei. Reglementările în vigoare obligă astfel firmele respective să treacă pe facturile emise mențiunea “TVA la încasare”.

Accesând acest link puteți verifica dacă pentru firma Dvs. se aplică TVA la încasare.

Excepții pentru TVA la încasare

Există câteva excepții importante în ceea ce privește folosirea mențiunii “TVA la încasare” pe facturi. Aceste excepții sunt descrise în termeni legali de către Ministerul de Finanțe în Ghidul privind aplicarea sistemului de TVA la încasare. Pentru toate detaliile aplicării sistemului de TVA la încasare vă sfătuim să contultați acest ghid.

În continuare rezumăm pe scurt cele mai importante excepții pentru TVA la încasare.

Nu se trece mențiunea “TVA la încasare” pe factură atunci când:

Un alt factor important care trebuie luat în considerare este termenul de plată a facturii. Codul fiscal spune că pentru ca plata TVA-ului să se facă la încasare, factura trebuie încasată în 90 de zile de la emitere și până la finele unui trimestru financiar. Altfel, în oricare dintre cazuri, trebuie plătit TVA-ul aferent chiar dacă factura respectivă e neîncasată.

CODUL FISCAL 2007 – NOUL COD FISCAL (FORMA APLICABILĂ DIN 1 IANUARIE 2007) ART. 155 – Facturarea

1. Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) si (2), trebuie sa emita o factura către fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa emita o factura către fiecare beneficiar, pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa.
2. Persoana inregistrata conform art. 153 trebuie sa autofactureze, in termenul prevazut la alin. (1), fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine.
3. Persoana impozabila va emite o factura, in termenul stabilit la alin. (1), pentru fiecare vanzare la distanta pe care a efectuat-o, in conditiile art. 132 alin. (2).
4. Persoana impozabila va emite o autofactura, in termenul stabilit la alin. (1), pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat in alt stat membru, in conditiile art. 128 alin. (10).
5. Factura cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele informatii:
   • numarul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura in mod unic;
   • data emiterii facturii;
   • denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, dupa caz, ale persoanei impozabile care emite factura;
   • denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, ale reprezentantului fiscal, in cazul in care furnizorul/prestatorul nu este stabilit in Romania si si-a desemnat un reprezentant fiscal, daca acesta din urma este persoana obligata la plata taxei;
   • denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, ale cumparatorului de bunuri sau servicii, dupa caz;
   • numele si adresa cumparatorului, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul in care cumparatorul este inregistrat, conform art. 153, precum si adresa exacta a locului in care au fost transferate bunurile, in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri prevazute la art. 143 alin. (2) lit. d);
   • denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, ale reprezentantului fiscal, in cazul in care cealalta parte contractanta nu este stabilita in Romania si si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania, in cazul in care reprezentantul fiscal este persoana obligata la plata taxei;
   • codul de inregistrare in scopuri de TVA furnizat de client prestatorului, pentru serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 si lit. i);
   • codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul in celalalt stat membru, in cazul operatiunii prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a);
   • codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat in alt stat membru si sub care a efectuat achizitia intracomunitara in Romania, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA, prevazut la art. 153 sau 153 §1, al cumparatorului, in cazul aplicarii art. 126 alin. (4) lit. b);
   • denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile prevazute la art. 125 §1 alin. (3) in definirea bunurilor, in cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi;
   • data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii unui avans, cu exceptia cazului in care factura este emisa inainte de data livrarii/prestarii sau incasarii avansului;
   • baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret;
   • indicarea, in functie de cotele taxei, a taxei colectate si a sumei totale a taxei colectate, exprimate in lei, sau a urmatoarelor mentiuni:
     1. in cazul in care nu se datoreaza taxa, o mentiune referitoare la prevederile aplicabile din acest titlu sau din Directiva a 6-a, ori mentiunile “scutit cu drept de deducere”, “scutit fara drept de deducere”, “neimpozabila in Romania” sau, dupa caz, “neinclus in baza de impozitare”;
     2. in cazul in care taxa se datoreaza de beneficiar in conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)-d) si g) sau ale art. 160, o mentiune la prevederile prezentului titlu sau ale Directivei a 6-a ori mentiunea “taxare inversa”;
   • o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune;
   • orice alta mentiune ceruta de acest titlu.
6. Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii.
7. Prin derogare de la alin. (1) si fara sa contravina prevederilor alin. (3), persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii, pentru urmatoarele operatiuni, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura:
   • transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor;
   • livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii către populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea cumparatorului;
   • livrarile de bunuri si prestarile de servicii consemnate in documente specifice, care contin cel putin informatiile prevazute la alin. (5).
8. Prin norme se stabilesc conditiile in care:
   • se poate intocmi o factura centralizatoare pentru mai multe livrari separate de bunuri sau prestari separate de servicii;
   • se pot emite facturi de către cumparator sau client in numele si in contul furnizorului/ prestatorului;
   • se pot transmite facturi prin mijloace electronice;
   • se pot emite facturi de către un tert in numele si in contul furnizorului/prestatorului;
   • se pot pastra facturile intr-un anumit loc.
9. Prin derogare de la dispozitiile alin. (5), se pot intocmi facturi simplificate in cazurile stabilite prin norme.

ART. 155 §1 – ALTE DOCUMENTE

1. Persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, obligata la plata taxei, in conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)-e) si g) si ale art. 151, trebuie sa autofactureze, pana cel mai tarziu in a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, in cazul in care persoana respectiva nu se afla in posesia facturii emise de furnizor/prestator.
2. Autofactura prevazuta la alin. (1) trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
   • un numar de ordine secvential si data emiterii autofacturii;
   • denumirea/numele si adresa partilor implicate in operatiune;
   • codul de inregistrare in scopuri de TVA, prevazut la art. 153 sau, dupa caz, la art. 153 §1, al persoanei care emite autofactura;
   • data faptului generator, in cazul unei achizitii intracomunitare;
   • elementele prevazute la art. 155 alin. (5) lit. j);
   • indicarea, pe cote, a bazei de impozitare si suma taxei datorate;
   • numarul sub care este inscrisa autofactura in jurnalul de cumparari, in registrul pentru nontransferuri sau in registrul bunurilor primite, pentru bunurile mobile corporale, transportate dintr-un alt stat membru in Romania, pe care persoana impozabila trebuie sa le completeze, conform art. 156 alin. (4).
3. La primirea facturii privind operatiunile prevazute la alin. (1), persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila va înscrie pe factura o referire la autofacturare, iar pe autofactura, o referire la factura.
4. in cazul livrarilor in vederea testarii sau pentru verificarea conformitatii, a stocurilor in regim de consignatie sau a stocurilor puse la dispozitie clientului, la data punerii la dispozitie sau a expedierii bunurilor, persoana impozabila va emite către destinatarul bunurilor un document care cuprinde urmatoarele informatii:
   • un numar de ordine secvential si data emiterii documentului;
   • enumirea/numele si adresa partilor;
   • data punerii la dispozitie sau a expedierii bunurilor;
   • denumirea si cantitatea bunurilor.
5. in cazurile prevazute la alin. (4), persoana impozabila trebuie sa emita un document către destinatarul bunurilor, in momentul returnarii partiale sau integrale a bunurilor de către acesta din urma. Acest document trebuie sa cuprinda informatiile prevazute la alin. (4), cu exceptia datei punerii la dispozitie sau a expedierii bunurilor, care este inlocuita de data primirii bunurilor.
6. Pentru operatiunile mentionate la alin. (4), factura se emite in momentul in care destinatarul devine proprietarul bunurilor si cuprinde o referire la documentele emise conform alin. (4) si (5).
7. Documentele prevazute la alin. (4) si (5) nu trebuie emise in situatia in care persoana impozabila efectueaza livrari de bunuri in regim de consignatie sau livreaza bunuri pentru stocuri puse la dispozitie clientului, din Romania in alt stat membru care nu aplica masuri de simplificare, situatie in care trebuie sa autofactureze transferul de bunuri, conform art. 155 alin. (4).
8. in cazul in care persoana impozabila care pune la dispozitie bunurile sau le expediaza destinatarului nu este stabilita in Romania, nu are obligatia sa emita documentele prevazute la alin. (4) si (5). in acest caz, persoana impozabila care este destinatarul bunurilor in Romania va fi cea care va emite un document care cuprinde informatiile prevazute la alin. (4), cu exceptia datei punerii la dispozitie sau expedierii, care este inlocuita de data primirii bunurilor.
9. Persoana impozabila care primeste bunurile in Romania, in cazurile prevazute la alin. (8), va emite, de asemenea, un document, in momentul returnarii partiale sau integrale a bunurilor. Acest document cuprinde informatiile prevazute la alin. (4), cu exceptia datei punerii la dispozitie sau expedierii, care este inlocuita de data la care bunurile sunt returnate. in plus, se va face o referinta la acest document in factura primita, la momentul la care persoana impozabila devine proprietara bunurilor sau la momentul la care se considera ca bunurile i-au fost livrate.
10. Transferul partial sau integral de active, prevazut la art. 128 alin. (7) si la art. 129 alin. (7), se va evidentia intr-un document intocmit de partile implicate in operatiune, fiecare parte primind un exemplar al acestuia. Acest document trebuie sa contina urmatoarele informatii:
    • un numar de ordine secvential si data emiterii documentului;
    • data transferului;
    • denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, prevazut la art. 153, al ambelor parti, dupa caz;
    • o descriere exacta a operatiunii;
    • valoarea transferului.

DATA REFERINȚĂ CURS BNR PE FACTURĂ

În cazul contractelor în care serviciile sau produsele sunt specificate în Euro sau alte monede străine, care însă prevăd plata în Lei, de multe ori se folosește ca punct de referință cursul de schimb al BNR din ziua emiterii facturii.

La facturarea unei sume în Lei, echivalentă cu o sumă în Euro (sau altă monedă străină) calculată conform cursului de schimb furnizat de BNR, pe factură se va trece cursul de schimb la care s-a calculat suma respectivă. Există însă o anumită confuzie în ceea ce privește cursul de schimb BNR care trebuie folosit. Este cel din ziua emiterii facturii, sau cel din ziua precentă emiterii facturii?

Iată ce spun normele metodologice pentru Articolul 139^1 din Codul Fiscal:

(1) În sensul art. 139^1 alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Națională a României se înțelege cursul de schimb comunicat de respectiva bancă în ziua anterioară și care este valabil pentru operațiunile care se vor desfășura în ziua următoare

Așadar, pe factură se trece cursul de schimb BNR din ziua anterioară emiterii facturii.